Comfortul si simplitatea folosirii echipamentelor de irigat

          Mecanizarea, dusa spre perfectiune, este visul oricarui agricultor. Daca mecanizarea vine insotita de confort si simplitate in utilizare atunci are priza buna. Nu vreau sa zic ca nu mai sunt si alte companii producatoare de tamburi si rampe de irigat profesionale si performante, dar o sa ma rezum deocamdata la echipamentele cu care eu, personal, lucrez si pe care le cunosc foarte bine.

          In urmatoarele randuri o sa incerc sa descriu, cat mai simplu, cum functioneaza anumite sisteme de irigat, pe care le utilizez eu.

          Ciclul apei de irigat porneste de la sursa acesteia, fie ea apa curgatoare, lac natural, lac de acumulare, put forat sau bazin de acumulare. De aici, apa ajunge intr-o pompa, care o presurizeaza si o trimite catre tamburul de irigat, care la randul lui o trimite spre rampa de irigare, ajungand in final pe sol, la radacinile plantelor.

          Sa incepem cu pompele de irigat. Acestea pot fi pompe antrenate de motoare electrice, sau pompe antrenate de motoare cu ardere de combustibil fosil.



Pompa Caprari antrenata de motor diesel Ford 6 cilindri

           Avantajul pompelor antrenate de motoare cu ardere este acela ca sunt mobile, pot fi mutate dintr-o locatie in alta. Din acest motiv, tevile prin care circula apa catre tamburul de irigat sunt mobile si ele, in general din aluminiu, de 2", 3", 4", 5",etc si 9 metri lungime. Aceste motopompe sunt lasate in aer liber in camp, nu au nevoie de nici un acoperis deasupra lor. Ele furnizeaza apa de irigatii decat atunci cand sunt pornite, ca si un instant. De altfel, sunt si pompe antrenate de motoare electrice care trebuiesc pornite ori de cate ori ai nevoie de ele pentru a iriga,acestea nefiind controlate de un computer,ci manual.



Pompe Lowara,conectate in paralel, antrenate de motoare electrice

          Pompele antrenate de motoare electrice sunt mult mai silentioase decat cele antrenate de motoare cu ardere. Aceste pompe sunt plasate intr-o incapere inchisa, ferite de vant, ploaie si inghet, din cauza echipamentelor sensibile din componenta lor. Ele sunt conectate in paralel, cate 2, 3 sau mai multe, dar poate sa fie si una singura. Pompele sunt conectate la un sistem de tevi ingropate in pamant si cu hidranti de distribuire a apei in fiecare camp. In majoritatea cazurilor aceste pompe electrice sunt controlate de un computer in asa fel incat sa mentina in sistemul de tevi de sub pamant un nivel presetat si constant de presiune. Acesta este marele avantaj al acestui tip de sistem. Apa sub presiune este disponibila mereu, fara a fi nevoie sa pornim pompele de cate ori avem nevoie sa irigam.

          Chiar daca nu sunt controlate de un computer, toate aceste tipuri de pompe sunt controlate, cel putin, de un senzor de presiune si altul de circulare a apei. Acestea intrerup functionarea pompelor cand valoare presiunii creste/scade sau cand nu se inregistreaza curgerea apei prin pompa. Pompele lucreaza in stransa legatura cu masinile de irigat, astfel ca, atunci cand masina de irigat isi termina ciclul de irigat, incepe sa inchida valva de admisie a apei. Senzorul de presiune si de curgere detecteaza cresterea de presiune,respectiv de oprire a curgerii apei si comanda oprirea pompei. Astfel, nu este nevoie de actiunea umana, mecanizarea isi face treaba, spre confortul uman.



Senzori pompa antrenata de motor diesel





Computer si senzori ale pompelor antrenate de motoare electrice



          Sa revenim acum la tamburii de irigat Briggs. Ei folosesc senzori cu magneti are au o durabilitate mult mai indelungata. Tamburii sunt dotati cu un computer Programme Rain.  Acesta culege informatii prin intermediul senzorilor de presiune a apei montat pe conducta de admisie, de viteza de retragere al tamburului si senzorului de "scos din viteza". Apoi,conform inputurilor citite, computerul actioneaza, prin intermediul a doua motorase electrice. Unul controleaza valva de admisie a apei in tambur si celalalt controleaza valva bypass.

          Dupa ce am tras rampa de udare in camp si am conectat toate tevile si furtunele la pompa, apasam butonul "Start" de pe computerul tamburului. In acest moment, computerul comanda motorasului sa deschida valva de acces a apei in tambur. Pornim pompa de apa. Apa incepe sa circule prin tambur, se formeaza presiune pe tevi, lucru care indica computerului sa se pregateasca de lucru, datorita senzorului de presiune si celui de "scos din viteza". Apa sub presiune intra in turbina tamburului si incepe sa angreneze cutia de viteze, respectiv sa inceapa retragerea furtunului. In acest moment senzorul de viteza de pe pinionul cutiei de viteze incepe sa citeasca viteza de rulare. Daca aceasta nu corespunde cu ceea ce este setat de noi, atunci computerul comanda motorasului sa inchida/deschida valva de la bypass. Cand aceasta valva este inchisa la maxim, atunci toata apa care trece prin tambur trece prin turbina, angrenand-o la maxim posibil, viteza de retragere a furtunului fiind maxima acum. Cand valva de la bypass este deschisa la maxim, atunci, cea mai mica cantitate posibila de apa trece prin turbina, cantitate care este insuficienta pentru a invarti turbina,viteza de retragere fiind zero. Ceea ce computerul face este sa gaseasca pozitia corecta a valvei bypass in asa fel incat viteza actuala de retragere sa fie egala cu viteza setata de noi.



Circulatia apei prin bypass si turbina tamburului, impreuna cu valva bypass si cutia de viteze

          Atunci cand masina de irigat isi termina ciclul de functionare, dispozitivul de oprire amplasat pe furtun, un metru in fata rampei, atinge bara mecanismului de oprire de pe tambur. Printr-un sistem mecanic de parghii, in acest moment se realizeaza scoaterea din viteza a tamburului si intreruperea senzorului de "scos din viteza". Intreruperea acestui senzor are ca rezultat imediat deschiderea valvei bypass la maxim, adik oprirea turbinei, urmata de inchiderea valvei de admisie a apei. Senzorii de la pompa incep sa citeasca cresterea presiunii si scaderea curgerii apei prin pompa pana la oprirea definitiva, dand astfel comanda de oprire a motorului electric sau celui cu ardere.

          Astfel, nu mai trebuie sa mergem, noaptea, in camp, ca sa oprim masinile de irigat si pompele manual. Totul este mecanizat, automatizat, lucru care simplifica viata agricultorilor, le da timp pentru alte activitati importante. Aceste sisteme de irigat nu necesita decat un singur muncitor cu un tractor, care sa le mute in camp, cheltuielile cu personalul fiind astfel foarte mici.

          Necesitand DOAR un om si un tractor aceste sisteme de irigatii sunt pretabile agricultorilor pasionati de agricultura, deoarece timpul petrecut in camp pentru a seta un astfel de sistem este de aproximativ 30 de minute, dupa care se revine la masina de irigat dupa ce aceasta termina ciclul de irigat pentru a o muta pe un alt lot de irigat.

          Toata aceasta mecanizare si automatizare costa. Briggs aduce un avantaj in pofida costurilor acestor echipamente. Creeaza echipamente durabile si de calitate inalta, care, mentinute in conditii cat mai bune, pot functiona intre 10 si 20 de ani fara sa si piarda din functionalitate.

         

SPOR LA LUCRU!!!

Servisarea si intretinerea echipamentelor de irigat

          Ca si orice alta masinarie, echipamentele de irigat au nevoie de un service anual si de o intretinere saptamanala.

          Servisarea lor anuala se impune in conditiile in care dorim sa pastram echipamentele intr-o stare cat mai buna de functionare, deci, o durata de viata mai mare si lipsita de defectiuni. Compania producatoare de masini de irigat recomanda schimbarea tuturor pieselor uzabile la interval de un an: kitul de garnitura mecanica dintre turbina si cutie, cursorul din mecanismul culisabil, garnitura (valva) tip fluture de la bypass, garniturile de la axul vavlei tip fluture, garniturile de apa si de vaselina la intrarea in centrul tamburului, uleiul din cutia de viteze, gresarea tutror punctelor de ungere, etc. Daca s-ar urmarii ceea ce producatorul recomanda a fi schimbat anual, atunci echipamentul ar fi intr-o perfecta stare tehnica. Experienta dobandita mi-a aratat ca nu tot ceea ce v-am specificat mai sus trebuiesc schimbate anual.

          Piesele de schimb pentru aceste masini de irigat nu sunt tocmai ieftine. De aceea am incercat sa continui a folosi mai mult de un an unele piese. Am obtinut rezultate foarte bune in a folosi 2 ani la rand kitul de garnitura mecanica de la turbina, valva fluture, garniturile de apa si de vaselina de la intrarea in tambur. Asta, in situatia in care, atunci cand am desfacut masina pentru servisare, nu era nici o diferenta vizibila majora intre piesa noua si piesa deja folosita un an, exceptand urmele de murdarie/calcar. Daca exista diferente vizibile intre piesa noua si piesa de pe masina, recomand a se schimba neaparat. Un bun exemplu este kitul de garnitura mecanica de la turbina, care are un rol vital in a opri ingresul apei in cutia de viteze. Asadar, mai bine a se schimba piesa cu una noua, realizandu-se astfel prevenirea acestui lucru, decat a se repara cutia de viteza, "unsa" de apa,si nu de ulei, si care o sa va usureze de bani buni. Daca este mentinuta in asa fel incat apa nu poate sa intre in cutie, uleiul din cutie poate sa tina nu 1 an, nu 2, ci 3 ani. Este posibil sa tina si mai mult de 3 ani, eu m am oprit aici deoarece anul asta o sa fie al 3 lea an in care nu o sa schimb uleiul din cutie, deoarece arata ca nou. Starea uleiului din cutie, amestecat cu apa, arata faptul ca acel kit mecanic al turbinei are nevoie disperata de reinnoire, deoarece permite ingresul apei in cutia de viteze.

          Daca doriti sa mentineti cutia de viteze in cea mai buna stare posibila, atunci evitati sa o bagati in viteza atunci cand turbina se invarte. E ca si la masinile pe care le conducem, nu cred ca e cineva care nu apasa intai ambreiajul inainte de schimbarea vitezei. Bagarea in viteza, atunci cand turbina se invarte, pune o presiune uriasa pe angrenajele cutiei,rulmenti,etc.

          Gresarea tuturor punctelor de ungere este, probabil, cel mai important lucru de urmarit. Daca nu se asigura frictiunea minima, prin gresare, pieselor aflata in contact, atunci, echipamentul de irigat are zilele numarate, ca sa zic asa.

          Singurul punct de frecare in care nu puteti interveni este cel al frecarii furtunului de sol. Furtunul are doua "vieti". Pe el se afla printat (cu galben/alb) lungimea lui, la fiecare metru. Asadar,la un tambur nou/"neintors" de 400 metri, printre alte informatii printate pe furtun, se poate vedea =001=, aproximativ la un metru de capatul furtunului, apoi =002=,=003=,...,si ultimul =399=, la un metru de capatul furtunului atasat de centrul rolei. Asta va indica faptul ca furtunul vostru este nou, sau "neintors". Puteti astfel folosi masina de irigat pana cand, pe a doua spirala de furtun de pe tambur, incep sa apara "valuri", in punctul in care acesta se freaca de sol. Valurile indica faptul ca furtunul s-a uzat/subtiat indeajuns, si ca nu mai trebuie folosit in starea in care se afla . Acesta este sfarsitul primei "vieti" a furtunului, si totodata, momentul in care trebuie sa "intoarceti" furtunul. Am subliniat trebuie, deoarece, daca nu intoarceti furtunul in acel moment, o sa riscati aparitia de gauri in el, fiind necesar sa-l taiati mai scurt, pentru eliminarea lor. Scurtarea furunului este ceva ce, cred ca, nimeni din domeniul agricol nu isi doreste, deoarece ii scade din randament si  nu o sa mai poata iriga aceeasi suprafata ca inainte. "Intoarcerea" furtunului, este o operatie prin care, capatul furtunului printat cu =001= trece in locul capatului unde este printat =399= si viceversa. Astfel, dupa executarea operatiei, pe primul metru de furtun o sa fie inscriptionat =399=, ce indica faptul ca furtunul a fost intors si incepe a doua "viata" a furtunului. Daca ne-am uita acum, in acelasi loc in care am vazut valurile pe furtunul neintors am observa ca, in acelasi loc, furtunul nostru arata ca unul nou. Deci, se poate deduce ideea ca in acel punct frecarea de sol este cea mai intensa.

          In ritmul in care, eu, folosesc echipamentele mele, o viata a furtunului tine 5 - 6 - 7 ani neintors, deci intre 10 si 14 ani per total, cu 500 - 800 ore functionare pe an. Acest lucru depinde foarte mult de solul pe care echipamentul este folosit si de intensitatea utilizarii. Aici in UK, multe soluri sunt pline de pietre, care reduc considerabil, chiar injumatatesc durata de viata a unui furtun. La noi in tara, majoritatea solurilor nu contin pietre, ceea ce imi indica mie o potentiala durata de viata poate chiar mai mare de 15 ani.

          Intretinerea saptamanala se face in cazul in care echipamentele sunt folosite intensiv, dar nu numai. Aceasta intretinere presupune inspectia vizuala a echipamentelor, asigurarea functionarii corecte, raportarea defectelor si cel mai important, gresarea echipamentelor. Personal, eu le folosesc si cate 15 ore pe zi, timp de 5 - 6 zile pe saptamana, 500 - 800 ore pe sezon, deci mi se impune o intretinere saptamanala riguroasa. Daca echipamentele de irigat sunt folosite ocazional, nu trebuiesc gresate decat inainte si dupa folosire, nu saptamanal.

          Cele mai importante puncte de gresare, dupa mine, sunt:

          - cursorul din mecanismul culisabil, care se misca dintr-o parte in alta si ghideaza furtunul pe tambur.

          - punctul de intrare in centrul tamburului, intre garniturile de apa

          - rulmentii, de o parte si alta a tamburului.

          - rulmentii care fixeaza axul mecanismului culisabil.

          - toate punctele de gresare de pe rampa de udare.

          Alte puncte de gresare sunt:axul ochiului de prindere pe tractor, mecanismul tip manivela de rotire pe lant, roata dintata a rolei/pinionul cutiei de viteze, mecanismul de ridicare/coborare a piciorului de sprijin, masa de rotire a tamburului, punctele de prindere a mecanismului de oprire apa/scoatere din viteza, rulmentii rotilor rampei de udare, zavoarele dintre sectiunile rampei de udare.

          Adadar, consider ca am acoperit aproape toate punctele importante de urmarit in servisarea si intretinerea echipamentelor de irigat. Oricine o sa citeasca aceasta postare si cauta alte raspunsuri care nu se gasesc aici poate sa ma contacteze si o sa l ajut cu mare placere si cu cele mai bune sfaturi.

          Spor la lucru!

          VA URMA

Echipamente irigat Marea Britanie - tamburi si rampe de udare Briggs

          Tamburii de irigat Briggs (Ocmis imbunatatit) sunt controlati de un computer, foarte usor de folosit si foarte rezistent. Aveti posibilitatea de a iriga 4 zone diferentiat, pe aceeasi tura si, de asemenea, de a monitoriza si controla computerul/tamburul prin telefonul mobil. Tamburii sunt disponibili in diferite marimi pentru fiecare ferma:

• de la furtun cu diametrul de 63mm si lungime de 200 metri;
• pana la furtun cu diametrul de 125mm si lungime de 750 metri.

          Rampele de udare Briggs, robuste si usor de manevrat, sunt disponibile in 2 tipuri:

• rampe de udare autopurtate pe tambur, pe 3 roti, latime de udare intre 18 si 45 metri;
• rampe de udare independente de tambur, pe 4 roti, latime de udare intre 45 si 90 metri

Mai multe informatii si poze gasiti pe site-ul oficial al companiei: http://www.briggsirrigation.co.uk/index.php 

Daca informatiile v-au convins ca aveti nevoie in ferma dumneavoastra de un echipament durabil si usor de manevrat, atunci puteti contacta producatorul in orice moment.

De 6 ani lucrez cu acest echipament de irigat, stiu ce recomand, si vreau sa recomand!

Irigarea prin aspersiune

          La ferma unde imi desfasor activitatea folosesc irigarea prin aspersiune. Masinile de irigat sunt marca Briggs, care la origine sunt Ocmis -uri italiene modificate sa se adapteze la piata englezeasca. Marea modificare consta in montarea propriului computer, impreuna cu software-ul Briggs.

          Ceea ce aduce Briggs nou sunt "boom"- urile fabricate de ei, o sa le spunem rampe de udare. Acestea sunt niste sisteme mobile pe 3 sau 4 roti care se ataseaza la masina de irigat si au rolul de a distribui apa in camp.

          Folosim acest tip de echipament deoarece apa, sau mai bine zis, perdeaua de apa formata astfel, contine picaturi de apa foarte mici, care nu fac rau culturii, in comparatie sa zicem, cu o ploaie torentiala, care ar degrada frunzele de salata si in acelasi timp ar murdari-o cu pamant.

          La alte culturi,(ex: dovlecei, cartofi,pajisti etc) se foloseste mai mult pistolul de apa atasat la masina de irigat in locul acestor rampe.

          Sa revenim la aceste masini de irigat. Majoritatea functioneaza prin presiunea apei din sistem (6 - 10 bari), dar sunt si masini la care forta care pune in miscare rola este un motor diesel, probabil si benzina, ele putand astfel functiona la presiuni mult mai mici - 2 bari.

          La masinile care functioneaza pe baza presiunii apei, forta apei sub presiune antreneaza o turbina care este conectata la o cutie de viteze care la randul ei invarte, printr-un pinion, rola pe care se afla furtunul. Computerul controleaza viteza cu care rola se invarte prin reglarea debitului de apa sub presiune care intra la turbina, restul debitului de apa mergand direct spre furtun. Aveti aici un video care o sa va lamureasca mai mult in legatura cu functionarea acestor masinarii.

          La masinile care functioneaza pe baza unui motor diesel, apa merge direct spre furtun, apoi pe camp, prin intermediul rampei de udare sau pistolului de apa. Motorul antreneaza o pompa hidraulica, dotata cu o valva controlata de computerul masinii. Astfel are loc reglajul vitezei cu care masina ruleaza inapoi pe rola furtunul din camp.

          Am observat ca la noi in tara, Valinst din Brasov este probabil, singurul, importator de sisteme Ocmis. Am specificat lucrul acesta ca si o indrumare de unde am putea procura astfel de sisteme de irigatii. Vad ca ei folosesc rampe de udare care ajung la maxim 50 de metri latime de udare, pe cand englezii de la Briggs au ajuns la fabricarea de rampe de udare care pot acoperii o latime de maxim 90 de metrii, deci aproape dublu de ceea ce exista la noi.

          Am inceput, in cadrul fermei, procesul de servisare si mentenanta a echipamentelor de irigat. Am, cum imi place mie sa i spun, o "armata" de 12 masini de irigat, 4 x R2-uri, 7 x R3-uri si un VR5, un animal de masina care face o treaba excelenta.

VA URMA

Visul meu nu e imposibil - e dezvoltare durabila

          Zona unde locuiesc in Romania este judetul Caras Severin. Nu stiam mai nimic despre el, pana cand am intalnit-o pe sotia mea, care este din satul Radimna, comuna Pojejena. Eu consider judetul Caras Severin a fi unul foarte linistit, cu un imens potential turistic, care inca nu este exploatat.

          Va prezint aici o imagine din satelit cu zona despre care vreau sa va vorbesc:

          Pamanturile arabile cuprinse intre aceste trei localitati (Susca-Radimna-Pojejena) insumeaza undeva intre 400 - 500 hectare de pamant. VISUL MEU?...cred ca v-ati dat seama deja: o ferma mare care sa cuprinda aceste pamanturi si unde sa lucreze oameni din zona respectiva.

          Am multi prieteni care pleaca in strainatate dupa bani, din cauza ca nu au ce sa lucreze in zona. Acest lucru se poate schimba. Cu mare bucurie as exploata impreuna cu ei aceste pamanturi spre satisfactia intregii comunitati. Toti ar avea de castigat. Ar inflori in noi bucuria de a fi roman, lucru cam ofilit in zilele noastre.

          Pe vremea lui Nea Nicu, aici se afla un mare CAP, cu productii foarte bune, mai ales pentru legume, lucru ce imi indica extraordinara valoare productiva a acestor soluri. Luand in considerare tehnica agricola avansata din ziua de astazi, atunci putem deduce ca aici se pot obtine productii foarte bune. Se pot cultiva legume pe o parte si alta a raului Radimna si cereale si plante tehnice pe dealurile din zona.

          La noi in Romania, in general, verile sunt secetoase. Arsita poate distruge culturile. Asadar, Dumnezeu a inzestrat zona cu apa. Multa apa, care, vara, cand ai nevoie de ea, tot acolo e, nefiind nevoie de construirea de lacuri/rezervoare de acumulare a apei/zapezii din timpul iernii, cum se intampla la altii. Dunarea, in acesta zona, revarsa in fiecare secunda undeva intre 3 mii - 4 mii de metri cubi. Asadar, apa, pentru irigarea culturilor, exista din plin. Restul lantului irigational se poate construi, de la pompe, conducte,hidranti, pana la masinile de irigat. E mult mai important faptul ca avem apa la dispozitie decat faptul ca avem multe echipamente de irigat. Cel mai rau lucru care ti se poate intampla vara este ca sa ramai fara apa, desi ai masinarii in valoare de, sa zicem, 200.000 euro. La momentul ala, apa valoreaza mai mult decat ele.

          Din punct de vedere climatic, aceasta zona este mult mai blanda decat restul tarii. Vara, nu se inregistreaza temperaturi extreme, la fel si iarna, este mai blanda aici. Tind sa cada mai multe precipitatii aici in comparatie cu alte zone. Spun asta din experienta batranilor din zona, care lucrau inainte la CAP.

           Situata intre Dunare si Muntii Locvei, aceasta zona parca indeamna la a fi exploatata prin felul ei de a fi. Le am zis la toti prietenii mei ca, daca as castiga la loterie, AICI mi as investii toti banii. Vreau sa fac din aceasta zona una renumita in tara, unde locuitorii sa fie mandrii de ei si de munca lor. Vreau sa schimb peisajul zonei, prin comasarea terenurilor si prin plantarea de garduri vii. Vreau ca in peisaj sa nu mai fie micile parcele agricole lucrate la alegere,ci sa arate ASA:

ASTA-I VISUL MEU IN ZONA MEA!



          Dupa cum am spus si in titlu, visul meu nu-i imposibil, insa necesita o suma foarte mare de bani, pentru investitii in echipament si pentru convingerea oamenilor de a vinde/da in arenda pamatul. O sa continui sa-mi visez visul, poate o sa se adevereasca vreodata, desi eu nu joc la loterie. Exista,insa, oameni bogati, pe care, faptul ca au bani, nu-i mai multumeste la fel de mult ca faptul de a-i dona spre o cauza nobila, spre a face o fapta buna. Sa ne ajute Dumnezeu pe toti!

VA URMA

Inceputul

Dupa multe si multe ezitari de a incepe sa scriu un blog cu aspect informativ si profesional, in sfarsit mi-am luat inima in dinti si am inceput sa postez.
Numele meu este Andrei Danut Constantin, am absolvit in anul 2009 (5 ani) Facultatea de Management Agricol, specializarea Inginerie si Management in Alimentatie Publica si Agroturism din cadrul USAMVB Timisoara.
Inca din anul doi de facultate, mi s a adus la cunostinta faptul ca, daca doresc, pot sa merg in practica univesitara la o ferma din Marea Britanie. Mi am zis, fara sa mi pun multe intrebari, hai sa incerc, ca doar asa mai inveti si alte lucruri, vazand, nu doar auzind la scoala.
Asa ca, in mai 2006, am ajuns la prima ferma englezeasca, in regiunea Hampshire. Era o ferma de legume ecologice: bob, porumb dulce, fasole verde, dovlecei de mancat si dovleci pentru Halloween,etc.
Anul viitor, in 2007, am luat-o, impreuna cu sotia,pe alta carare, la o ferma de salata in regiunea Kent, Church Farm din Offham, compania numindu-se L J Betts Ltd. Din moment ce, din acel timp pana in momentul de astazi am tot lucrat cu ei, cred ca puteti realiza ca aceasta companie este una extraordinara. Extraordinara, datorita celor care o conduc, niste oameni intelegatori, o afacere de familie care s-a adaptat cu succes la piata.
Aici pot sa spun ca am acumulat, incet, incet, experienta necesara supravietuirii in acest domeniu care cere multa munca si stres.
Anii 2008 si 2009 i-am lucrat aici ca asistent la irigatii. Am avut un profesor excelent, managerul de irigatii, Mark Ratcliffe. A scos tot ce era mai bun din mine, m a invatat meserie, cum s-ar zice, lui ii datorez tot ce am invatat. Spun asta, deoarece in anul 2010, mi a lasat tot domeniul de irigatii al fermei pe mana mea, cam 300 de hectare, raspandite ici-colo. Am fost putin socat la inceput, dar nu mi am pierdut increderea niciodata ca nu m-as descurca.
Asadar, la incheierea primului an ca si manager de irigatii, fermierul mi-a recunoscut ca nu se astepta sa ma descurc asa de bine, chiar foarte bine. Acest lucru mi a dat aripi. Am devenit mai increzator, mai dornic de a face o treaba cat mai buna.
                                                            VA URMA